Guvernul Iohannis-Orban pare că are doar două priorităţi de când a ajuns la guvernare, forţarea alegerilor anticipate şi modificarea sistemului de vot în favoarea PNL.
Săptămâna viitoare, guvernul condus de Ludovic Orban îşi va asuma răspunderea în Parlament pe modificarea legii privind alegerea primarilor, astfel încât aceştia să fie aleşi în două tururi şi nu într-un singur tur. Principalele argumente pentru modificarea legislaţiei se referă la creşterea participării politice şi la creşterea legitimităţii şi reprezentativităţii primarilor.De la început vreau să subliniez că, în 2011, PDL a iniţiat şi a votat modificarea legii electorale pentru alegerea primarilor într-un singur tur de scrutin, iar parlamentarii PSD au votat împotrivă. Mai mult, doamna Raluca Turcan, actual viceprim-ministru şi mare susţinătoare a revenirii la sistemul electoral cu două tururi, a votat, în 2011, legea PDL.Voi analiza datele statistice cu privire la alegerea primarilor, pentru a demonstra cât de puţin sunt susţinute argumentele lor de realitate.În 2008, a avut loc în România ultimul scrutin electoral cu alegerea primarilor în două tururi. Prezenţa la vot în 2008 a fost de 48,44%Din cele 3.183 de primării, 1.708 primari au câştigat alegerile din primul tur cu un scor de peste 50%, respectiv 53,66% din totalul primarilor au fost aleşi din primul tur. În cel de-al doilea tur au fost alegeri în 1.475 de localităţi, iar în 1.049 dintre acestea a câştigat candidatul care s-a clasat pe primul loc şi în primul tur de scrutin. În total, 2.757 de primari ar fi câştigat mandatul indiferent dacă alegerea primarilor ar fi fost într-un singur tur sau în două tururi (1.708 +1.049) = 86,61% din total.În 2016, am avut ultimele alegeri cu un singur tur de scrutin pentru primari, prezenţa la vot fiind de 48,44%, deci o prezenţă egală cu cea din 2008, când au fost două tururi de scrutin.Astfel, argumentul conform căruia două tururi ar asigura o prezenţă mai mare la vot nu se susţine.În 2016, s-au desfăşurat alegeri în 3.186 de primării, dintre care 2.275, respectiv 71,40%, dintre primari au câştigat alegerile cu un scor mai mare de 50%. Deci ar fi fost câştigători şi dacă alegerile ar fi fost în două tururi. Doar 911 primari au câştigat alegerile cu un scor mai mic de 50%, iar dintre aceştia 604 au obţinut scoruri între 40% şi 50%.Deci afirmaţia că într-un singur tur de scrutin foarte mulţi candidaţi ar deveni primari cu scoruri de sub 20% nu este adevărată. Doar unul singur a fost în această situaţie la ultimele alegeri.Mai mult, dacă extrapolăm şi aplicăm acelaşi calcul matematic ca în 2008, observăm că din cei 911 aproximativ 647 ar fi câştigat probabil alegerile şi dacă ar fi fost două tururi de scrutin.Practic peste 91% dintre primari ar fi câştigat indiferent de sistemul de vot, deci şi argumentul referitor la legitimitate şi reprezentativitate nu se susţine.Ipocrizia PNL şi a Guvernului Iohannis-Orban reiese şi mai clar din modul diferit în care privesc alegerea aleşilor locali. Atât domnul prim-ministru Orban, cât şi domnul preşedinte Iohannis au declarat public că susţin alegerea preşedinţilor consiliilor judeţene indirect, din rândul consilierilor judeţeni, şi nu prin vot direct aşa cum a modificat legea Partidul Social Democrat.Declaraţia de ieri a preşedintelui Iohannis, întrebat fiind de evidenta contradicţie dintre argumentele folosite de PNL pentru alegerea primarilor în două tururi şi alegerea indirectă a preşedinţilor consiliilor judeţene, frizează ridicolul: „O comunitate are o identitate de comunitate locală. Această identitate fie nu există, fie este extrem de diluată şi nu putem face o comparaţie între reprezentativitatea unui primar şi cea a unui preşedinte de CJ. Primarul trebuie să fie ales în două tururi, preşedintele de consiliu judeţean trebuie să fie ales dintre consilieri judeţeni”.Este evident că PNL încearcă să modifice legile electorale pentru a-şi maximiza potenţialul câştig, probabil prin tot felul de alianţe toxice.Problema, însă, nu stă în dorinţa de a modifica un sistem electoral, acesta poate fi întotdeauna îmbunătăţit sau actualizat la realităţile socio-politice, ci în modificarea acestuia cu puţin timp înainte de alegeri.O societate democratică trebuie să se bazeze, în primul rând, pe principii democratice, nu pe calcule politice de moment.Comisia de la Veneţia subliniază foarte clar în „Codul de bune practici în materie electorală” principiul care trebuie să stea la baza unei eventuale modificări electorale: ”Modificarea frecventă a normelor sau caracterul lor complex pot dezorienta alegătorul. Alegătorul poate conchide, în mod corect sau incorect, că dreptul electoral este doar un instrument cu care operează cei care sunt la putere şi că votul alegătorului nu mai este elementul esenţial care decide rezultatul scrutinului” (pct. 63), respectiv că “Ceea ce trebuie evitat, este nu atât modificarea sistemelor de scrutin – ele pot fi întotdeauna îmbunătăţite – ci modificarea lor frecventă sau cu puţin timp (mai puţin de un an) înainte de alegeri. Chiar în absenţa unei intenţii de manipulare, modificările vor fi dictate de interesele iminente ale partidului politic.” (pct. 65)Închei prin a adresa o întrebare deschisă: Ce fel de stat ne dorim în România, unul bazat pe principii democratice, chiar dacă în anumite cazuri acestea îngrădesc marja de manevră a partidului aflat efemer la putere, sau o democraţie originală în care contează mai mult ce-şi doreşte partidul aflat la putere?
