10 octombrie 1926 – 10 octombrie 2021
LA MULȚI ANI continuatorului politic P.N.Ţ.C.D. !!!
Partidul Național Țărănesc s-a format la 10 octombrie 1926, prin fuziunea Partidului
Național Român din Transilvania, prezidat de Iuliu Maniu, cu Partidul Țărănesc din Vechiul Regat,
prezidat de Ion Mihalache. Alegerile din decembrie 1928 au adus victoria PNȚ, care a câștigat 77,76% din voturi și 348 de mandate de deputat. Președinția Consiliului de Miniștri a fost păstrată de Iuliu Maniu, iar la 10 noiembrie 1928, primul guvern Național Țărănist depune jurământul.
Partidul s-a afirmat în perioada interbelică ca alternativă reală de guvernământ la PNL și ca o
forță care a susținut menținerea regimului democratic-constituțional, în contextul creșterii
tendințelor totalitare fasciste.
În prima parte a guvernării sale, partidul Național-Țărănesc a adoptat o serie de schimbări în
politica internă și externă, precum și în plan social și economic, scopul principal al partidului era acela
de a da statului o organizare democratică.
Una dintre cele mai importante legi adoptate în timpul primei guvernări național-țărăniste a
fost legea privind organizarea administrativă a României, acest proiect de lege a fost adoptat
de Constantin Stere și prevedea:
„o largă autonomie locală, îngrădirea dreptului puterii centrale de a interveni în treburile
interne ale comunelor și județelor”, pe lângă asta se dorea crearea unei noi unități administrativeprovincia.
Alte legi date de partidul Național-Țărănesc:
- 7 februarie 1929, aceasta prevedea că moneda română era leul, cântărind 10 miligrame aur
de 9/10; - 24 martie 1929 a fost publicată legea pentru organizarea jandarmeriei rurale;
- 29 iulie 1929 a fost dată legea pentru organizarea poliției generale a statului, precum și
limitarea utilizării poliției de către prefecți; - iulie 1929 a fost dată legea cu privire la organizarea învățământului agricol și casnic, cu scopul
de a forma oameni pregătiți pentru o agricultură intensivă; - februarie 1930, legea prin intermediul căreia s-a făcut primul recensământ general al
populației României de după Primul Război Mondial, un proiect la care s-a muncit extrem de mult,
dovedit extrem de folositor pentru istoria României. - iunie 1930, legea pentru înființarea de silozuri;
- 10 iunie 1930, legea pentru plantarea drumurilor publice, a pășunilor și a hotarelor dată în
aprilie 1930.
În plan economic guvernul s-a preocupat de asigurarea unui credit cât mai larg, care a ajutat ladezvoltarea agriculturii românești, în acest scop, în 20 august 1930 s-a creat legea pentru organizarea creditului Funciar Rural și a creditului agricol cu un capital de 500 milioane lei.
După al doilea război mondial, formațiunea a revenit în legalitate și a fost principală forță
politică care s-a opus ocupației sovietice a României. Liderii PNȚ au fost persecutați pentru curajul lor, fiind condamnați la ani grei de închisoare, unde mulți dintre ei, inclusiv Iuliu Maniu și Ion Mihalache,precum marea majoritate a “Generației Unirii” au fost exterminați. - Formarea PNȚ
La 26 septembrie 1926, Iuliu Maniu convoacă Delegația Permanentă, pentru a supune dezbaterii concluziile discuțiilor avute cu Ion Mihalache și decide convocaea Congresului general pentru 10 octombrie, situație identică la țărăniști.
Cele 2 Congrese, validează actul fuziunii la 10 octombrie 1926 iar Congresul general al PNȚ, îl alege pe Iuliu Maniu președinte și desemnează un Comitet Central din 24 de membrii.
P.N.R. din Transilvania, cea mai veche formaţiune politică din spaţiul românesc, infiinţată în 1869, a fost întemeiat cu scopul de a lupta, în plan politic, pentru drepturile românilor transilvăneni.
Documentele programatice ale partidului erau convergente în ceea ce priveşte necesitatea recunoaşterii autonomiei individuale şi statutul istoric particular al Transilvaniei, precum şi democratizarea vieţii politice.
Încă de la început, PNR, prin liderii săi, Ion Rațiu, Gheorghe Pop de Băsești, Eugen Brote, Vasile Lucaciu, Septimiu Albini, s-a implicat în lupta pentru drepturile românilor, elaborând ,,Memorandumul Transilvan”, care prevedea, recunoașterea oficiala a statutului de etnici pentru populația română majoritară. Pentru aceasta se impunea, folosirea tuturor mijloacelor împotriva politicii maghiare de deznaţionalizare a românilor ardeleni,
activizarea mişcării culturale, în general de către studenţii români transilvăneni plecaţi în străinătate la studii. P.N.R. a avut rolul determinant, în înfăptuirea celei mai măreţe fapte din istoria românilor, realizată la 1decembrie 1918. Liderii acestui partid au elaborat ,,Rezoluţia” citită la Alba-Iulia au organizat Gărzile NaționaleRomâne şi au participat activ în cadrul Congresului de pace de la Paris, 1919-1920.
Partidul PNȚ a luptat, în perioada interbelică pentru consolidarea democraţiei, integrităţii şi prosperităţii statului constituit, dar şi pentru relaţii de colaborare cu toate statele care îmbrăţişau aceste valori. Din păcate, înperioada posbelică România s-a confruntat cu instaurarea unui regim totalitar de tip comunist, motiv pentru careliderii partidului, mulţi dintre ei participanţi la realizare României Mari, au fost întemniţaţi în lagărele deexterminare din ţara noastră, aşa cum odinioară înaintaşii lor au avut de suferit din partea autorităţilor imperiale.
Şi de data aceasta, conducătorii partidului nu şi-au trădat crezul politic, iar partidul a continuat să supravieţuiască în ilegalitate, fiind singurul partid istoric care nu şi-a suspendat existenţa în perioada comunistă.
După evenimentele de la 1989, PNȚCD continuatorul moștenirii politice al PNȚ, a fost primul partid politic înscris la Tribunalul din Bucureşti, care şi a reluat oficial activitatea. În acest nou context politic, partidul a sprijinit revenirea la democraţie, păstrarea moralităţii creștine, bunăstarea poporului roman, şi aderarea României la alianţele euro-atlantice, în acest context a inițiat o alianță cu partidele democratice P.N.L. și P.D., care a eșuat datorită acestor partide.
Actual, in contextul politic complex și complicat în același timp, în care se găsește România, atât intern cât și european, PNȚCD prin principiile sale promovate consecvent de la inființare este singura forță politică care poate asigura menținerea și dezvoltarea României ca stat national unitar.
Democratia desăvârșită; - Morala și familia creștină
- Patriotismul luminat;
Dreptatea socială;
A consemnat Leucuţia Alexandru, purtător de cuvânt al P.N.Ţ.C.
